Vazul,mirosul si gustul in rosii
Am sa-ti spun o poveste! Nu zimbi, caci nu stii ce te asteapta!:) Nu este o poveste despre Alba ca Zapada si cei sapte pitici, nici despre balaurul cu sapte capete ucis de Fat Frumos din Lacrima, ci despre drumul rosiilor, atit cele mari si frumoase, cit si cele Cherry spre farfuria ta. S-ar putea sa existe, dar eu inca nu am intilnit, om caruia sa nu-i placa gustul acela dulce acrisor al adevaratelor rosii de gradina.
A nu se confunda cu ceea ce gasim in supermarket sau pe unele mese din piete. Este o diferenta de la cer la pamint. Diferenta se va reflecta si in pret, dar si in gust. Este superb, ca pot fi crescute chiar si in cel mai mic apartament, sa nu mai vorbim de curte si gradina. Ai trait experienta unei rosii Cherry pocnind intre dinti, chiar cu riscul de a-ti murdari superba camasa pe care ti-a calcat-o sotia?
Cu nimic nu se poate compara acel pocnet dintr-o data, acel gust care-ti inunda toate papilele gustative, acel miros de rosu aprins! Ai avut in palme o rosie pe care s-o tii in causul palmelor? Si s-o savurezi cu ochii?
Voi trai sanatos!
35 ani am trait in frumosul centru istoric al Sibiului. Nu am stiut pe atunci ce inseamna satisfatia de a veni cu palmele pline de acei ciorchini superbi de rosioare, din propria cultura. Sentimentul nu poate fi descris, dar iti da toata motivatia sa o faci din nou si din nou, si de fiecare data sa ai grija sa nu repeti greseli de-ale tale sau ale altora. Au trecut de atunci 7 ani. Am invatat pe propria piele. Palmele imi sunt martore mute ale acestui drum.
Plecarea din Sibiu, a avut la baza acest cuvint”ROSII„. Nu orice fel, imi doream rosii de gradina, Cherry, imi doream rosii cu gust, imi doream gust natural, fara chimicale, fara tot felul de substante care dau doar forma si culoare! O adevarata nebunie ai sa spui! Stiu ca iarasi zimbesti, dar singurul regret pe care-l am este ca atunci nu m-am informat indeajuns si am pornit la” lupta” doar cu vointa si palmele mele.
Prima primavara in noua locuinta a fost foarte grea. Am schimbat tot, casa, servici, obiceiuri, zona de confort, eram proaspata mamica si porneam de la zero cu toate, avind drept temelie doar gindul „VOI TRAI SANATOS”. Iata-ma azi, aici, spunindu-ti: gindul meu s-a adeverit, nu a ramas doar un vis si ….e minunat!
Experienta,munca si multa ambitie
Am cumparat din magazine specializate seminte de rosii. Mi-aduc aminte, de parca a fost ieri. Era undeva pe la 15 februarie si am umplut pervazul, la geamuri, cu galetuse de smintina vopsite in verde:) umplute cu pamint si gunoi macerat de timp. Am pus semintele inauntru si am acoperit cu pamint.
Mai era inca zapada, a fost cea mai grea iarna din ultimii 10 ani. Termometru coborise sub 30, dar am luat zapada si am topit-o in caldura casei. Mi-am udat rosiile cu ea. Dupa 8 martie au inceput sa se vada precum ghioceii, rosiile mele. Aveau lumina, caldura, umezeala si curiozitatea mea zilnica.
Numaram fiecare frunzulita! Om nebun, ai sa zici:) Te asigur ca nu e asa. Pe sfirsitul lunii martie erau rasarite, avind o inaltime de doua- trei degete. Au ramas in casa, pe pervaz, inverzind si parfumind aerul din incapere aproape o luna de zile.
Iarna a inceput sa piarda din puteri, dar inca era frig pentru a le putea transplanta afara. In tot acest timp, le udam sistematic, punind in apa, la macerat- cite zece zile- gunoi de la gaini. Au crescut destul de mari rosiile mele. S-a incalzit timpul si am iesit cu ele afara.
In prima faza s-au aplecat toate la pamint. Iti imaginezi ce moaca am putut face? Iti imaginezi, dupa tot ce ai citit, ca aveam lacrimi in ochi? A trecut prima noapte afara. A doua zi dimineata erau toate sus si vioaie. Mi-a inflorit fata! Am pregatit locul in gradina, am maruntit pamintul bine, l-am udat si am inceput sa fac gauri cam de 15 cm adincime la 60-70 cm una de cealalta.
Am pus cenusa in gaurile respective, pentru a elimina toate gizele ce puteau minca radacinile, si cu grija, sa nu cumva sa li se rupa vreo frunzulita, le-am replantat, stringind in jurul lor pamintul si batatorindu-l bine sa poata sa faca aderenta cu radacinile. Binenteles ca pina seara, erau mai la pamint decit cu o seara inainte. M-au tinut asa aproximativ o saptamina, dimineata ok,…peste zi cu capul plecat.
Am inceput sa citesc tot felul. Multe informatii gasite se contraziceau, multe erau eronate, dar cu liberul arbitru ce exista in fiecare din noi am selectat si am continuat visul meu. Pentru a ucide insectele care se puteau pune pe ele, am luat usturoi, tutun si urzici si le-am lasat in apa 48 ore.
Binenteles, exista solutii la fitofarmacii pentru orice musculita, paianjen rosu sau alti paduchi care sunt mari mincatori de frunze de rosii si castraveti. Ma ambitionasem sa nu cumpar de-astea! Am stropit rosiile seara si dimineata, pina nu dadea caldura, cu solutia mea, cel putin o data pe saptamina.
Au inceput ploile primaverii. Intre timp am aflat ca aceste ploi, aduc si multa aciditate din atmosfera de la tot felul de fabrici si uzine si multe automobile, transformind aceasta aciditate intr-un fel de mana, asa- i si spune care ingalbeneste frunzele si le usuca. Am folosit Ridomil Gold cu instructiunile care erau pe ambalaj, respectind cantitatea de apa si concetratia, stropind imediat dupa ploaie. Le-am legat pe araci si aici pot face o paranteza, precum Florin Piersic, si sa zic alta poveste:)
Deci le-am legat am inceput sa le rup”subtiorii”- un fel de ramuri care cresc intre frunze ramificind rosia mama. Ruperea e necesara pentru sanatatea si aerisirea plantei. Au aparut primele flori. Cind nu sunt polenizate de albine, florile cad inainte de a face rod. Au aparut rosioarele. Udam periodic fiecare planta cu apa statuta, fertilizam cu acelasi macerat de la gaini si cel putin o data la zece zile, intervenea stropitul contra manei si a insectelor.
A inceput vara. Pe 1 iulie am cules prima rosie din gradina! Un adevarat rasfat al papilelor gustative. Un regal in materie de gust. De multe ori, in magazine, rosiile sunt frumoase, dar cind le iei in mina, cind tai rosia in doua, mijlocul e verde. Stii de ce? Pentru ca sunt culese verzi, sunt introduse in solutii care grabesc si forteaza coacerea, iar marimea este strict influentata de azot si diferite solutii cu care sunt injectate!
Asa se explica de ce rosiile din magazine nu au gust, nu au forme ciudate, toate sunt S.T.A.S. Sunt cumparate, in masa, de diverse gospodine care se mint ca „maninca legume: rosii, castraveti, ardei…iarna si la inceputul primaverii”. Rosiile mele sunt cum nu se poate mai bune! Ai incercat vreodata, o felie de telemea, o rosie chery si frunza de busuic deasupra? Nu poti sa crezi ce inseamna!
Toata vara sunt un om fericit. Odata cu toamna intervine bulionul. Sa-ti mai spun ca se termina inainte de limpezirea vinului? Sa-ti mai spun ca fiecare an a fost dublat, ca productie proprie? Sa-ti mai spun de privirile si admiratia celor ce le gusta?
Iti ploua in gura?:)
Asta inseamna sanatate, acest lucru inseamna viata si alimetatie sanatoasa…, iar acum cind gustul tau simte 🙂 adevarata rosie din gradina iti pot spune ca te astept si cu alte povesti din ciclul „viata sanatoasa”.
Cu sanatate pentru tine,
Mioara Hususan
Related Images:
Comments
Tags: alimentatie naturala, alimentatie sanatoasa, cherry, cresterea rosiilor, educatie, rosii, rosii naturale, rosii romanesti, viata sanatoasa
Leave A Reply (4 comments so far)
Voinea Traian
10 ani ago
O prezentare extrem de frumoasa, dar mai ales educativa. Apreciez extrem de mult munca dumneavoastra si va astept sa veniti cu detalii noi ce vizeaza consumul legumelor sanatoase.
Felicitarile mele sincere !
silvia
11 ani ago
Asa inveti…Eu imi cresc rosiile la vie,pe langa coacaze,capsuni si straturi cu ceapa,morcovi si mazare.Acum am terminat de curatat via de uscaturi .Ploaia care a venit incununeaza munca mea si astept sa vad cate cuiburi de rosii o sa am.Spor la munca!
Daiana
12 ani ago
Foarte fain ai scris! Mami vorbeste la fel de frumos despre rosiile ei, ca tine 🙂 In diminetile de vara cand vine din gradina hainele ei miros a frunze de rosii sfaramate. Si noi stim cum sint rosiile adevarate. 🙂
Sergiu
12 ani ago
Ce frumos spus…respect pentru munca ta si pasiunea pe care o pui,draga Mioara!!!!Sarut mana si multa,multa,SANATATE ca e mai bina decat toate!!!!!!!!!!!!O zi frumoasa <3