S-a terminat….
Ultima zi de concediu! Daca prima zi de concediu este plina de sperante si vise realizabile, ultima zi de concediu va fi intotdeauna plina de regrete si tristete. De ce? Pentru ca, concediul este destinat familiei si celor dragi. Momentul cand te rupi de toate mizeriile care iti napadesc viata zilnic si cauti acel spatiu de liniste in care sa-ti incarci bateriile. Felul cum fiecare isi alege modul in care se intampla acest lucru, depinde doar de el, de posibilitatile care sunt sau nu in viata sa. Nu ma refer la cele financiare si palpabile, ci doar la comunicare. Oamenii sunt tributari comunicarii, iar comunicarea este general valabila nu doar in cele 20 zile de concediu. Suntem mult prea grabiti sa-l putem intelege pe cel de langa noi.
Timpul tau petrecut aici
O lume in care egoismul a depasit orice fel de granite, iar lupta zilnica a devenit doar siguranta proprie. O sa te intrebi, oare de ce pornesc acest subiect azi, aici? intr-un loc unde am povestit doar despre remedii naturale! Este intr-adevar locul unde sanatatea este pe primul plan, nu contest si asa va ramane atata timp cat are viata. Viata pe care o aduci tu, cel care citesti aceste randuri. Ca orice blog daca nu are cititori nu-si are rostul. Pot spune cu mana pe inima ca, zilnic este lecturat de cel putin 3000 de persoane. E mult? E putin? Exista un sistem de referinta la fiecare! Multumesc celor care ajung aici, celor care apreciaza, dar si celor ce critica ceea ce citesc. Din orice critica se poate lua ceva bun. Se poate invata si, mai ales, se poate cizela. Personal, consider criticile ca fiind un pas spre mai bine, un pas inainte.
Fara falsa modestie sunt mandra, sunt bucuroasa ca am ajuns aici, iar lucrurile vor continua. Nu ne putem opri nici eu, nici tu, cel care citesti, pentru ca scara continua si trebuie doar sa urce! Fiecare pas pe care-l faci inainte inseamna evolutie.
O defectiune tehnica a liniei de internet m-a tinut departe de absolut tot ce inseamna online timp de o saptamana. S-a produs o reactie in lant atat tehnic, cat si uman. Adica s-a simtit ca nu am fost aici.
Timpul petrecut online pentru promovarea acestui blog si nu numai, a devenit o dependenta necesara, dar placuta. Asa cum zicea un foarte bun prieten, un blog traieste atata timp cat cineva este interesat de ceea ce se gaseste in el, atata timp cat este citit si nu in ultimul rand se mentine la acest statut de viata, cand mereu si mereu se adauga lucruri interesante.
Comunicare verbala si non-verbala
Am plecat de la ideea comunicarii. Exista diverse moduri de a comunica. Cea mai simpla-comunicarea orala este cea mai ignorata si este doar 10 % din tot ce emitem. Oare de ce? Stresul cotidian al fiecaruia, fuga alerta dupa cat mai mult si, mai ales lipsa de rabdare, isi pun zilnic amprenta asupra vietii noastre?
Atat de mult incat nu mai reusim sa vedem si ce vrea cel de langa noi? Nu ma refer la cei din imediata apropiere, ci la cei cu care luam contact zilnic, in aceasta fuga nebuna. 80% din comunicarea umana este non-verbala. Degeaba spun eu ca am o viata sanatoasa daca ma apuc si promovez carnati, torturi si diverse alte feluri de mancare bogate in grasimi si substante toxice. Impactul psihologic pe care il au este imens si numai un om care nu e foarte stabil pe ceea ce emite face acest lucru. Sau ma bat cu pumnul in piept ca sunt roman, dar limba romana pe care eu o transmit in scris sau verbal este o palma data scolii absolvite si o lipsa de respect fata de ceilalti.
Mai exista si varianta in care banul scoate din oameni toata comunicarea. Oare cum altfel s-ar putea traduce gunoiul care ramane in urma unora pe spatiile verzi? Sau cum s-ar traduce cand intins la plaja se scutura cineva de nisip pe tine, te intorci si privesti si nu vezi decat un lant mare la gat, unul la glezna si eventual un belciug in nas? doamne fereste sa indraznesti sa-i spui sa mearga intr-o zona unde nu sunt oameni pentru a se scutura, ca imediat auzi „stii cine sunt eu? stii cati bani am eu?”Nu esti nimic omule, ci doar o totala lipsa de bun simt, educatie, respect, civilizatie si toate cate decurg din asta. Dar asta este un alt aspect al comunicarii non verbale.
Toamna si bogatiile ei
Dupa un an de zile in care ai citit tot ceea ce vezi pe dreapta acestui blog, lectura pe langa informatie a devenit o necesitate si o dependenta. O stiu si o simt zilnic in multele mailuri care vin pe adresa blogului. Mailuri de felicitare, de multumire sau mailuri cu diverse probleme medicale.
Probleme exista in permanenta, iar rezolvarea lor consta intr-o educatie continua. Din fericire, natura este cea care ne ajuta mult aproape in toate directiile. Trebuie doar sa urmarim atent si sa ne informam, iar daca se poate mai bine sa prevenim decat sa tratam.
Incet, incet se apropie toamna. Legumele si fructele romanesti nu prididesc a se inghesui pe mesele multi colorate si multi aromate din pietele locale ale fiecarui oras. Oameni gospodari vezi peste tot, cu vinete, cu gogosari si castraveti sau rosii, dar si cu afine, zmeura, nuci sau catina. Imi este drag cand ajung in piata. Am foarte mare grija cand aleg omul de la care cumpar.
Fata, mainile batatorite si arse de soare, baticul si sortul din fata, in care se strange fiecare leut, spun multe despre truda si harnicia acelui om. Niciodata nu cumpar legume sau fructe trase la indigo, pentru ca acolo, se stie, nu prea mai este mama natura in ele, ci interventie umana cu tot felul de injectii sau tratamente chimice care n-au nici o legatura cu natura. Vorba multa si nimic concret, vei spune.
Iti dau dreptate, aici sunt doar vorbe, dar in spatele lor sta actiunea. A mea si a ta. Sta dorinta de a te sti sanatos, viu si intreg la minte si la trup.
Cu sanatate pentru tine,
Autor Mioara Hususan
Related Images:
Comments
Tags: alimentatie sanatoasa, comunicare, comunicare non-verbala, comunicare verbala, remedii naturale, sanatate
Leave A Reply (1 comment so far)
vera
11 ani ago
Mi-a placut ! Te pupa TUSA !